înrâurință

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From înrâuri +‎ -ință.

Noun

[edit]

înrâurință f (plural înrâurințe)

  1. (dated) influence

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative înrâurință înrâurința înrâurințe înrâurințele
genitive-dative înrâurințe înrâurinței înrâurințe înrâurințelor
vocative înrâurință, înrâurințo înrâurințelor