Jump to content

înnămolire

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From înnămoli +‎ -re.

Noun

[edit]

înnămolire f (plural înnămoliri)

  1. siltation

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative înnămolire înnămolirea înnămoliri înnămolirile
genitive-dative înnămoliri înnămolirii înnămoliri înnămolirilor
vocative înnămolire, înnămolireo înnămolirilor