înlocuitor
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]înlocuitor n (plural înlocuitori)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | înlocuitor | înlocuitorul | înlocuitori | înlocuitorile | |
| genitive-dative | înlocuitor | înlocuitorului | înlocuitori | înlocuitorilor | |
| vocative | înlocuitorule | înlocuitorilor | |||