înlocuit

Romanian

Etymology

Past participle of înlocui.

Noun

înlocuit n (plural înlocuituri)

1. replacing

Declension

Declension of înlocuit

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) înlocuit	înlocuitul	(niște) înlocuituri	înlocuiturile
genitive/dative	(unui) înlocuit	înlocuitului	(unor) înlocuituri	înlocuiturilor
vocative	înlocuitule		înlocuiturilor

Verb

înlocuit (past participle of înlocui)

1. past participle of înlocui

References

• înlocuit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN