înduioșa
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a înduioșa (third-person singular present înduioșează, past participle înduioșat) 1st conj.
- to endear
Conjugation
[edit] conjugation of înduioșa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a înduioșa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înduioșând | ||||||
| past participle | înduioșat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înduioșez | înduioșezi | înduioșează | înduioșăm | înduioșați | înduioșează | |
| imperfect | înduioșam | înduioșai | înduioșa | înduioșam | înduioșați | înduioșau | |
| simple perfect | înduioșai | înduioșași | înduioșă | înduioșarăm | înduioșarăți | înduioșară | |
| pluperfect | înduioșasem | înduioșaseși | înduioșase | înduioșaserăm | înduioșaserăți | înduioșaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înduioșez | să înduioșezi | să înduioșeze | să înduioșăm | să înduioșați | să înduioșeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înduioșează | înduioșați | |||||
| negative | nu înduioșa | nu înduioșați | |||||