îndestulător
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]îndestulător m or n (feminine singular îndestulătoare, masculine plural îndestulători, feminine and neuter plural îndestulătoare)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | îndestulător | îndestulătoare | îndestulători | îndestulătoare | |||
| definite | îndestulătorul | îndestulătoarea | îndestulătorii | îndestulătoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | îndestulător | îndestulătoare | îndestulători | îndestulătoare | |||
| definite | îndestulătorului | îndestulătoarei | îndestulătorilor | îndestulătoarelor | ||||