îndatora
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From dator.
Verb
[edit]a îndatora (third-person singular present îndatorează, past participle îndatorat) 1st conj.
- (transitive) to oblige
- Synonym: obliga
- (reflexive, transitive) to be obliged to; to come/fall into debt
Conjugation
[edit] conjugation of îndatora (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a îndatora | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | îndatorând | ||||||
past participle | îndatorat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | îndatorez | îndatorezi | îndatorează | îndatorăm | îndatorați | îndatorează | |
imperfect | îndatoram | îndatorai | îndatora | îndatoram | îndatorați | îndatorau | |
simple perfect | îndatorai | îndatorași | îndatoră | îndatorarăm | îndatorarăți | îndatorară | |
pluperfect | îndatorasem | îndatoraseși | îndatorase | îndatoraserăm | îndatoraserăți | îndatoraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să îndatorez | să îndatorezi | să îndatoreze | să îndatorăm | să îndatorați | să îndatoreze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | îndatorează | îndatorați | |||||
negative | nu îndatora | nu îndatorați |