Jump to content

încuietură

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From încuia +‎ -tură.

Noun

[edit]

încuietură f (plural încuieturi)

  1. lock

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative încuietură încuietura încuieture încuieturele
genitive-dative încuieture încuieturei încuieture încuieturelor
vocative încuietură, încuieturo încuieturelor