încruntătură

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From încrunta +‎ -ătură.

Noun

[edit]

încruntătură f (plural încruntături)

  1. frown

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative încruntătură încruntătura încruntături încruntăturile
genitive-dative încruntături încruntăturii încruntături încruntăturilor
vocative încruntătură, încruntăturo încruntăturilor