încovoietură
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]încovoietură f (plural încovoieturi)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | încovoietură | încovoietura | încovoieture | încovoieturele | |
| genitive-dative | încovoieture | încovoieturei | încovoieture | încovoieturelor | |
| vocative | încovoietură, încovoieturo | încovoieturelor | |||