încolți
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a încolți (third-person singular present încolțește, past participle încolțit) 4th conj.
Conjugation
[edit] conjugation of încolți (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a încolți | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încolțind | ||||||
| past participle | încolțit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încolțesc | încolțești | încolțește | încolțim | încolțiți | încolțesc | |
| imperfect | încolțeam | încolțeai | încolțea | încolțeam | încolțeați | încolțeau | |
| simple perfect | încolții | încolțiși | încolți | încolțirăm | încolțirăți | încolțiră | |
| pluperfect | încolțisem | încolțiseși | încolțise | încolțiserăm | încolțiserăți | încolțiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încolțesc | să încolțești | să încolțească | să încolțim | să încolțiți | să încolțească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încolțește | încolțiți | |||||
| negative | nu încolți | nu încolțiți | |||||