încolăcit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of încolăci.
Adjective
[edit]încolăcit m or n (feminine singular încolăcită, masculine plural încolăciți, feminine and neuter plural încolăcite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | încolăcit | încolăcită | încolăciți | încolăcite | |||
| definite | încolăcitul | încolăcita | încolăciții | încolăcitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | încolăcit | încolăcite | încolăciți | încolăcite | |||
| definite | încolăcitului | încolăcitei | încolăciților | încolăcitelor | ||||
Verb
[edit]încolăcit (past participle of încolăci)