închiriat
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of închiria.
Noun
[edit]închiriat n (uncountable)
Declension
[edit]| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | închiriat | închiriatul |
| genitive-dative | închiriat | închiriatului |
| vocative | închiriatule | |
Verb
[edit]închiriat (past participle of închiria)