încheieturea
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From încheietură + -ea.
Noun
[edit]încheieturea f (plural încheieturele)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | încheieturea | încheietureaua | încheieturele | încheieturelele | |
| genitive-dative | încheieturele | încheieturelei | încheieturele | încheieturelelor | |
| vocative | încheieturea | încheieturelelor | |||
References
[edit]- încheieturea in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN