încârliga
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a încârliga (third-person singular present încârligă, past participle încârligat) 1st conjugation
- to become hook-shaped
Conjugation
[edit] conjugation of încârliga (first conjugation, no infix)
| infinitive | a încârliga | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încârligând | ||||||
| past participle | încârligat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încârlig | încârligi | încârligă | încârligăm | încârligați | încârligă | |
| imperfect | încârligam | încârligai | încârliga | încârligam | încârligați | încârligau | |
| simple perfect | încârligai | încârligași | încârligă | încârligarăm | încârligarăți | încârligară | |
| pluperfect | încârligasem | încârligaseși | încârligase | încârligaserăm | încârligaserăți | încârligaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încârlig | să încârligi | să încârlige | să încârligăm | să încârligați | să încârlige | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încârligă | încârligați | |||||
| negative | nu încârliga | nu încârligați | |||||