încâlcire
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]încâlcire f (plural încâlciri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | încâlcire | încâlcirea | încâlciri | încâlcirile | |
| genitive-dative | încâlciri | încâlcirii | încâlciri | încâlcirilor | |
| vocative | încâlcire, încâlcireo | încâlcirilor | |||