înțărca

Romanian

Etymology

From în- +‎ țarc +‎ -a.

Pronunciation

• IPA^(key): /ɨn.t͡sərˈka/

Verb

a înțărca (third-person singular present înțarcă, past participle înțărcat) 1st conj.

1. to wean

   Antonym: alăpta

Conjugation

    conjugation of înțărca (first conjugation, no infix)

infinitive			a înțărca
gerund			înțărcând
past participle			înțărcat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înțarc	înțarci	înțarcă	înțărcăm	înțărcați	înțarcă
	imperfect	înțărcam	înțărcai	înțărca	înțărcam	înțărcați	înțărcau
	simple perfect	înțărcai	înțărcași	înțărcă	înțărcarăm	înțărcarăți	înțărcară
	pluperfect	înțărcasem	înțărcaseși	înțărcase	înțărcaserăm	înțărcaserăți	înțărcaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înțarc	să înțarci	să înțarce	să înțărcăm	să înțărcați	să înțarce
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înțarcă			înțărcați
	negative		nu înțărca			nu înțărcați