înșuruba
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a înșuruba (third-person singular present înșurubează, past participle înșurubat) 1st conjugation
Conjugation
[edit] conjugation of înșuruba (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a înșuruba | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înșurubând | ||||||
| past participle | înșurubat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înșurubez | înșurubezi | înșurubează | înșurubăm | înșurubați | înșurubează | |
| imperfect | înșurubam | înșurubai | înșuruba | înșurubam | înșurubați | înșurubau | |
| simple perfect | înșurubai | înșurubași | înșurubă | înșurubarăm | înșurubarăți | înșurubară | |
| pluperfect | înșurubasem | înșurubaseși | înșurubase | înșurubaserăm | înșurubaserăți | înșurubaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înșurubez | să înșurubezi | să înșurubeze | să înșurubăm | să înșurubați | să înșurubeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înșurubează | înșurubați | |||||
| negative | nu înșuruba | nu înșurubați | |||||