Jump to content

înșelătură

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From înșela +‎ -ătură.

Noun

[edit]

înșelătură f (plural nșelături)

  1. fraud

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative înșelătură înșelătura nșelăture nșelăturele
genitive-dative nșelăture nșelăturei nșelăture nșelăturelor
vocative înșelătură, înșelăturo nșelăturelor

References

[edit]
  • înșelătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN