împovărător
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]împovărător m or n (feminine singular împovărătoare, masculine plural împovărători, feminine and neuter plural împovărătoare)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | împovărător | împovărătoare | împovărători | împovărătoare | |||
| definite | împovărătorul | împovărătoarea | împovărătorii | împovărătoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | împovărător | împovărătoare | împovărători | împovărătoare | |||
| definite | împovărătorului | împovărătoarei | împovărătorilor | împovărătoarelor | ||||