împotrivitor
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]împotrivitor m (plural împotrivitori)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | împotrivitor | împotrivitorul | împotrivitori | împotrivitorii | |
| genitive-dative | împotrivitor | împotrivitorului | împotrivitori | împotrivitorilor | |
| vocative | împotrivitorule | împotrivitorilor | |||