împăienjenit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of împăienjeni.
Adjective
[edit]împăienjenit m or n (feminine singular împăienjenită, masculine plural împăienjeniți, feminine and neuter plural împăienjenite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | împăienjenit | împăienjenită | împăienjeniți | împăienjenite | |||
| definite | împăienjenitul | împăienjenita | împăienjeniții | împăienjenitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | împăienjenit | împăienjenite | împăienjeniți | împăienjenite | |||
| definite | împăienjenitului | împăienjenitei | împăienjeniților | împăienjenitelor | ||||
Verb
[edit]împăienjenit (past participle of împăienjeni)