îmblăni
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a îmblăni (third-person singular present îmblănește, past participle îmblănit) 4th conj.
- to fur
Conjugation
[edit] conjugation of îmblăni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a îmblăni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îmblănind | ||||||
| past participle | îmblănit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îmblănesc | îmblănești | îmblănește | îmblănim | îmblăniți | îmblănesc | |
| imperfect | îmblăneam | îmblăneai | îmblănea | îmblăneam | îmblăneați | îmblăneau | |
| simple perfect | îmblănii | îmblăniși | îmblăni | îmblănirăm | îmblănirăți | îmblăniră | |
| pluperfect | îmblănisem | îmblăniseși | îmblănise | îmblăniserăm | îmblăniserăți | îmblăniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îmblănesc | să îmblănești | să îmblănească | să îmblănim | să îmblăniți | să îmblănească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îmblănește | îmblăniți | |||||
| negative | nu îmblăni | nu îmblăniți | |||||