îmbărbăta
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From bărbat. Compare Aromanian mbãrbãtedz, mbãrbãtari.
Verb
[edit]a îmbărbăta (third-person singular present îmbărbătează, past participle îmbărbătat) 1st conj.
Conjugation
[edit] conjugation of îmbărbăta (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a îmbărbăta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | îmbărbătând | ||||||
past participle | îmbărbătat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | îmbărbătez | îmbărbătezi | îmbărbătează | îmbărbătăm | îmbărbătați | îmbărbătează | |
imperfect | îmbărbătam | îmbărbătai | îmbărbăta | îmbărbătam | îmbărbătați | îmbărbătau | |
simple perfect | îmbărbătai | îmbărbătași | îmbărbătă | îmbărbătarăm | îmbărbătarăți | îmbărbătară | |
pluperfect | îmbărbătasem | îmbărbătaseși | îmbărbătase | îmbărbătaserăm | îmbărbătaserăți | îmbărbătaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să îmbărbătez | să îmbărbătezi | să îmbărbăteze | să îmbărbătăm | să îmbărbătați | să îmbărbăteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | îmbărbătează | îmbărbătați | |||||
negative | nu îmbărbăta | nu îmbărbătați |