balamuțit

Romanian

Etymology

Past participle of balamuți.

Adjective

balamuțit m or n (feminine singular balamuțită, masculine plural balamuțiți, feminine and neuter plural balamuțite)

1. (dated) slandered

Declension

Declension of balamuțit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	balamuțit		balamuțită	balamuțiți	balamuțite
	definite	balamuțitul		balamuțita	balamuțiții	balamuțitele
genitive/ dative	indefinite	balamuțit		balamuțite	balamuțiți	balamuțite
	definite	balamuțitului		balamuțitei	balamuțiților	balamuțitelor

Verb

balamuțit (past participle of balamuți)

1. past participle of balamuți

References

• balamuțit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN