autoacuzat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of autoacuza.
Noun
[edit]autoacuzat n (plural autoacuzaturi)
Declension
[edit]Declension of autoacuzat
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) autoacuzat | autoacuzatul | (niște) autoacuzaturi | autoacuzaturile |
| genitive/dative | (unui) autoacuzat | autoacuzatului | (unor) autoacuzaturi | autoacuzaturilor |
| vocative | autoacuzatule | autoacuzaturilor | ||
Verb
[edit]autoacuzat (past participle of autoacuza)
References
[edit]- autoacuzat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN