închiria
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From în- + chirie (“rent”) + -a, from Bulgarian/Serbo-Croatian kirija.
Pronunciation
[edit]Audio: (file)
Verb
[edit]a închiria (third-person singular present închiriază, past participle închiriat) 1st conj.
- to rent
Conjugation
[edit] conjugation of închiria (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a închiria | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | închiriind | ||||||
| past participle | închiriat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | închiriez | închiriezi | închiriază | închiriem | închiriați | închiriază | |
| imperfect | închiriam | închiriai | închiria | închiriam | închiriați | închiriau | |
| simple perfect | închiriai | închiriași | închirie | închiriarăm | închiriarăți | închiriară | |
| pluperfect | închiriasem | închiriaseși | închiriase | închiriaserăm | închiriaserăți | închiriaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să închiriez | să închiriezi | să închirieze | să închiriem | să închiriați | să închirieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | închiriază | închiriați | |||||
| negative | nu închiria | nu închiriați | |||||