tendință

Romanian

Etymology

Borrowed from French tendance.

Pronunciation

• IPA^(key): /tenˈdin.t͡sə/

Noun

tendință f (plural tendințe)

1. tendency

Declension

Declension of tendință

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	tendință	tendința		tendințe	tendințele
genitive-dative	tendințe	tendinței		tendințe	tendințelor
vocative	tendință, tendințo			tendințelor

Related terms

• tendenționism
• tendențios
• tendențiozitate