sfârșitură
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]sfârșitură f (plural sfârșituri)
- a feeling of weakness
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sfârșitură | sfârșitura | sfârșituri | sfârșiturile | |
| genitive-dative | sfârșituri | sfârșiturii | sfârșituri | sfârșiturilor | |
| vocative | sfârșitură, sfârșituro | sfârșiturilor | |||
References
[edit]- sfârșitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN