prepozit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Latin praepositus or German Präpositus.
Noun
[edit]prepozit m (plural prepoziți)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | prepozit | prepozitul | prepoziți | prepoziții | |
| genitive-dative | prepozit | prepozitului | prepoziți | prepoziților | |
| vocative | prepozitule | prepoziților | |||