faptă
Jump to navigation
Jump to search
See also: faptã
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Inherited from Latin facta, plural of factum.
Pronunciation
[edit]Noun
[edit]faptă f (plural fapte)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | faptă | fapta | fapte | faptele | |
| genitive-dative | fapte | faptei | fapte | faptelor | |
| vocative | faptă, fapto | faptelor | |||
Related terms
[edit]Further reading
[edit]- faptă in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)