cerință

Romanian

Etymology

From cere +‎ -ință.

Pronunciation

• IPA^(key): /t͡ʃeˈrin.t͡sə/

• Audio:

  (file)

• Rhymes: -int͡sə
• Hyphenation: ce‧rin‧ță

Noun

cerință f (plural cerințe)

1. requirement

   cerințele postului ― job requirements

   a corespunde cerințelor ― to meet the requirements

2. (education) text of a question, a problem, an exercise, which specifies the task of the student

   Am înțeles greșit cerința exercițiului și am primit 0 puncte pe rezolvare.

   I misunderstood what the exercise demanded and received 0 points for the solution.

Declension

Declension of cerință

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	cerință	cerința		cerințe	cerințele
genitive-dative	cerințe	cerinței		cerințe	cerințelor
vocative	cerință, cerințo			cerințelor

Related terms

• cerere

Further reading

• cerință in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)